Irina Rimes și-a făcut debutul la Electric Castle în cel mai glorios mod posibil: un concert pe mainstage, în fața unui public numeros și cu preferințe muzicale diverse. Toți au intrat pefilmul ei până la finalul show-ului, datorită unei prezențe scenice remarcabile, pe care o acumulezi doar după ani întregi de experiență, și o trupă de instrumentiști care au oferit o nouă dimensiune pieselor pe care le știm cu toții. Am vorbit cu Irina Rimes despre primul ei concert la Electric Castle, colaborările cu diferiți artiști autohtoni și planurile de viitor:
Cum a fost experiența EC_Special?
A fost primul nostru Electric și l-am simțit ca un examen, având în vedere că am luat foarte în serios acest concert și am pregătit un program special. Mi-am ieșit din zona de confort și ne- am depășit niște limite. Și ne-a prins bine. Dacă am cucerit publicul de la Electric, care este unul destul de pretențios în comparație cu alte contexte, atunci putem face orice. A fost extraordinar!
Te așteptai la o primire atât de pozitivă din partea publicului pentru primul tău concert la EC?
Nu și poate că nu sunt cea mai avizata persoană să spun ce așteptări ar trebui să avem de la un concert sau altul pentru ca eu iau fiecare concert ca pe un examen. Concertul de la Electric a fost unul greu din punct de vedere vocal și trebuia să mă concentrez pe asta. Probabil ar fi trebuit să mă aștept că va fi atât de fain, dar mi-am propus să nu-mi creez așteptări ca surpriza să fie mai mare la final.
Ai reușit să ajungi la un artist pe care voiai să-l vezi?
Am stat la Șuie și mi-a plăcut mult. Detașarea, confortul, având în vedere că ăsta este mediul lor. Am simțit și o mică invidie albă că ei sunt obișnuiți cu asta și că pentru noi un Electric este o ocazie specială.
Anul trecut ai scos un album cu mai multe elemente din trap. Pe el găsim și colaborări cu Nane sau Amuly, doi artiști care au cântat la EC_Special. Ești la curent cu muzica română din underground? Ce-i în playlistul tău?
Da și nu. Destul cât să știu cine sunt și cât potențial au în ei, dar nu ascult la greu. În playlist-ul meu, în ultimii ani, este preponderent muzică instrumentală, muzica neo-soul din ultimii cinci-zece ani, rock și concerte rock precum concertul Viței de Vie cu Filarmonica de Stat din Târgu Mureș.
O altă trupă care a cântat la EC_Special și cu care ai lucrat e Zdob și Zdub. Cum ați ajuns să colaborați?
I-am invitat în finala de la „Vocea României” să cânte cu finalista mea, Dora Gaitanovici, și de-acolo s-a legat această prietenie frumoasă. Apoi au venit ei cu ideea unei colaborări și așa s-a născut „Sânziene”. O altă trupă cu care aș vrea să colaborez e Subcarpați.
Vei continua să combini trapul cu popul sau următorul material o să fie ceva total neașteptat? Single-ul „N-avem timp” sună foarte house, un fel de „summer anthem”.
Voi continua, e ceea ce fac în următorul single pe care îl lansez în colaborare cu un artist mare din România, la propriu și la figurat, dar povestesc despre asta doar pentru ca urmează să se întâmple în următoarele zile. Dacă ar fi sa vorbesc despre viitorul mai îndepărtat, nu știu ce sa spun. Vom trai și vom vedea.
Ce urmează în perioada următoare? Un turneu sau un material de studio?
Urmează un album care se numește „Acasă” , însoțit de un film despre care încă n-am voie să vorbesc prea multe, urmat de un turneu prin țara și, poate, dacă ne permite pandemia, pe-afară pe la românii care ar vrea să ajungă acasă dar încă nu pot. Să ducem „acasă” la ei. Dar încercăm să nu facem prea multe planuri ca să nu ni le dea pandemia peste cap. Momentan le punem pe hârtie și așteptam să ne apropiem de un viitor mai cert.
